De echinocțiu

Ne-am întors la Stanciova după o săptămână în care doar sporadic am stat pe-aici, deși ne-am fi dorit să stăm mai mult.

Am fost în weekend-ul ăsta într-o excursie prin Țara Hațegului, împreună cu alți stancioveni. I-am cunoscut pe Iulian (pe care inițial l-am cunoscut aici) și pe familia lui frumoasă, am gustat din pâinea făcută de el fără drojdie de bere și m-am hotărât să-mi fac și eu maia doar din făină și apă. Pentru cei interesați, puteți urmări aici cum se face.

Apoi am fost în Sălașul de Sus la Mihai, couchsurfer celebru.

După ce-am vizitat Castelul din Carpați zis și de Colț, biserica, tot de Colț și biserica Densuș ne-am îndreptat spre casă. A fost o excursie tare plăcută.

În Lugoj am oprit la Plus să luăm ceva pâine, căci nici noi nici vecinii nu mai aveam acasă. Cu ocazia asta ne-am uitat după făină și-am observat același fenomen pe care l-am observat și la alt supermarket de-ăsta mai ieftin, și-anume că cel mai ieftin sortiment de făină lipsea cu desăvârșire (era vorba în ambele cazuri de făină albă 650), iar următoarele ca preț nu mă prea mulțumeau. Ne-am gândit că n-ar strica să ne facem niște provizii de făină, mălai, ulei și zahăr pentru zilele mai negre ale crizei alimentare. Numai să găsim și o modalitate de depozitare înafara mustăcioarelor de șoricei.

Fiind luni, s-a luat curentul, de data asta mai târziu decât de obicei. (Am observat că luni avem parte de o repetiție pentru colaps, se ia curentul de dimineața până pe după-amiază. Totuși revine înainte de a se întuneca afară).
Am mai lucrat un pic la separatorul magic (vă povestesc mai multe când e gata) și ne-am bucurat să putem mânca primele chestii culese din grădina noastră: niște urzicuțe fragede și de dimensiuni optime. Mai mult decât în grădină, le-am cules chiar din jurul casei, echipați fiind, desigur, cu mănușile de grădinărit. Erau prea multe ca să le mângâiem pe toate, cum ne-a învățat un prieten.

Am cules vreo 300 de grame din care am făcut o mâncare de urzici cu unt și usturoi (preparate ca și spanacul, doar că n-am avut lapte). Apa în care au fiert am pus-o într-un borcan, poate fac ceva șampon din ea. Pe lângă urzici, am făcut niște cașcaval pane– cașcaval care de fapt e un fel de brânză topită de casă, specialitate a unei doamne de la raionul de lactate din piața Lugojului. A, și niște friganele, aka Bundas kenyer. Lipsa curentului, completată de lipsa soarelui și de fereastra micuță au făcut să prepar totul pe semi-întuneric.

Poze cu produsul finit n-am făcut pentru că în timp ce le făceam, niște planete s-au aliniat aiurea sau niște daimoni și-au băgat nasul, că nu-mi mai ieșea nimic nici mie, nici lui Gab, care trăbăluia pe-afară. Am răsturnat găleți cu apă, mi-au scăpat linguri murdare pe jos, s-au ars friganele, s-au lovit degete, totul în decursul a maxim jumătate de oră. Apoi ne-am așezat la masă, am mâncat la lumina unei lumânări și brusc lucrurile s-au liniștit. Am mai stat noi ce-am stat după masă, ca să ne tihnească, încercând să ne hotărâm dacă să mergem în explorarea Stanciovei sau să tragem un pui de somn când, ce să vezi, s-au reaprins beculețele, a venit curentul.

Așadar am trecut la rezolvat chestiile pe net și-am primit vizita lui Iris, care ne-a anunțat că i-a căzut primul dinte.

Apoi, ca să sărbătoresc echinocțiul cum se cuvine, am mers în livada încă foarte udă și-am sădit niște mazăre în jurul a câțiva copaci. N-am săpat, am dat doar iarba și mușchiul la o parte atât cât să pun semințele de mazăre în pământul umed și bogat în care mișunau râmele. Știu că mazărea are o perioadă scurtă de vegetație și îi priește la răcoare și semi-umbră, așa că probabil îi va merge destul de bine și va rodi înainte să devină pomii prea umbroși. Să vedem. Poate că micile deități de prin grădină vor aprecia că n-am desțelenit prea mult și-am lăsat și alte plante să trăiască. Poate ne vor ajuta.

Mâine se anunță și câteva raze de soare. Sper să ajungem să ne mai ocupăm de restul grădinii. Arpagicul, guliile albe și mov, ridichile de două feluri și salata așteaptă să fie sădite, și eu aștept și mai mult decât ele.