Ziua 2

Joi, adică. Suntem extraordinar de matinali. La 8 jumate luam deja micul dejun, iar la 10 ne miram câte am făcut deja, 10 fiind ora la care de-abia ne trezeam când viețuiam la Timișoara. Soba de teracotă din cameră nu mai scoate fum, am răsuflat ușurați. A făcut Gab focul și în cea din bucătărie. Unde-am reparat e foarte ok, în rest mai iese fum când băgăm lemne, când deschidem ușa. S-a încălzit rapid și în bucătărie.

Afară tot zăpadă, nici un pic de soare, dar liniște și tare frumos. Am organizat și bucătăria: am mutat o ladă mare cu rame de la stupi, am în locul ei aragazul și masa unde vom spăla vasele, am făcut gaigană (omletă) cu ceapă, mere, cârnați și brânză pe șpoiert, și tot acolo am încălzit apă pentru vase și alte cele. Deși am zis inițial că fac o mâncare de linte cu legume și mămăligă la prânz, am lăsat-o baltă că nici chef n-am mai avut și mai aveam mâncare berechet gata făcută.

După masă am făcut plimbarea prin sat, în loc de siestă. Scopul vizitei: să facem inventarul și la magazinul nr. 2, din zonă de la Teo (mai aveam nevoie de o găleată de 5 litri pentru veceu). Ningea de numa-numa, și iar era totul lăptos. Cu cizmele de cauciuc din dotare am trecut ca panțerul (întrebați-l pe Gab cum e aia) prin toată mocirla de pe drum :)  Eram doar noi și gâștele, nici țipenie de om, doar departe se auzeau ceva drujbe și parcă niște voci într-o curte. Pe altă stradă ne-a salutat Mihăiță, fratele Mihaelei și fiul lui Mihai și-al Mariei, cunoștințe vechi, ne știm de anul trecut de când jucam ‘scunsa împreună :)

La magazin am aflat că aduc găleți doar mâine, și ouă nu iau de la oamenii din sat pentru că n-au ștampilă și babele care au ouă le țin până au vreo sută, dar atunci nu mai sunt bune de comercializat. În schimb vara nici nu mai aduce ouă, că are fiecare cât îi trebuie.

La magazinul numărul doi am luat găleată, pateu și scorțișoară, căci mai voiam să fac Apfel im Schlafrock (adică mere în capot) pentru seară, când ne-am vorbit să mergem în vizită la Cristina și Paul. Ajunși în curte, ne-am mai gândit unde punem grădina de legume: se pare că dacă tăiem niște lăstăriș de pe lângâ șură, avem un spațiu rezonabil. Să vedem, să vedem…

Ne-a sunat și Cezar, aka Blimpyway și tare ne-am bucurat când am aflat că poate ne întâlnim în curând, prin Țara Hațegului și că ne dă și napi, aduși direct de la capitală :)

Ei, până la urmă ne-am luat iar cu organizatul bucătăriei și n-am mai făcut nici un măr în capot. Rămâne pe duminică planul, probabil. În schimb, pe la 7 seara bucătăria a fost deja  funcțională și arată locuită, veceul e numa-bun iar noi am pornit în vizita plănuită.

Când am ieșit am rămas fără cuvinte. Ningea încă, se așternuse din nou zăpadă și peste tot era o atmosferă atât de misterioasă de-ți tăia răsuflarea. Lumina difuză, reflectată de zăpadă și aerul pe care chiar poți, totuși, să-l respiri…

Am făcut câțiva pași și-am ajuns. Trei pisici stăteau pe fântână și priveau în aceeași direcție, înspre lumina din casă. Am ajuns cam târziu, iar Iris era deja trimisă la culcare; mirosul de prăjituri se potrivea perfect cu iarna de afară. Am aflat informații prețioase despre de unde să luăm lapte, despre cum fură vulpea găinile și dacă pot fi prinse polițe de un perete din văiugă. Se pare că da, câtă vreme nu-i prea mare greutatea.

Mâine dimineață plecăm până la Timișoara și revenim sâmbătă. Să vedem atunci dacă rămâne cât de cât cald în casă, mai ales că se anunță încă niște nopți polare :)

Anunțuri

12 comentarii

  1. Vedeti voi cat timp de vizite mai ramane la vara cand o sa inceapa treaba la gradina. Ca eu stiu … ca stau la casa. Si vara abia am timp sa imi trag sufletul

  2. Si despre tras sufletul la vara, o sa aveti timp ca in sat se tin si sarbatorile religioase romanesti si alea sarbesti si dupa ce auzi povesti horor de la vecini despre cum ti se darama casa sau te trazneste daca lucri in zi de sarbatoare, sigur nu mai pui mana pe nimica si stai cu babele la taclale pe bancuta.

  3. Pt Irina: acest web-jurnal arata naspa si ma gandeam ca l-ai putea face mai colorat incat sa creezi o atmosfera de „aventurile lui gab si irina la stanciova”. doar o parere. nu trebuie sa ne suparam, nu?

    • Sandru, nu mi se pare ca arata naspa deloc. In plus, aici nu scriem doar noi doi, ci si alți locuitori ai Stanciovei (sperăm că din ce în ce mai mulți), doar categoria asta am auto-proclamat-o ca jurnal al statului nostru aci :)

  4. ma refeream in special la fundal ca arata naspa. si ce daca scriu si alti bloggeri ai stanciovei? :) tre sa arate naspa?

    m-am enervat nu va mai citesc. ma mut la tara (la deva) si-mi fac propriul blog. na!

    • Haha, te muți la țară? Super!

      Pai ce-ai cu ghioceii? Sunt chiar din fața casei noastre! Ideea e ca punem poze de prin sat în funție de cum e în anotimpul în care ne aflăm. Fond, nu doar forme!

      Și n-am chef de designuit acuma.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s